Se spune că Sfântul Nicolae s-ar fi născut la aproximativ 350 de mile nord-vest de Bethleem, într-o familie bogată din Patara din ţinutul Lichiei, din Asia.
Sfântul Nicolae, patron al câtorva sute de biserici, este serbat atât de biserica catolică, cât şi de cea ortodoxă, pe data de 6 decembrie.
Legendele amintesc şi de Sfântul Nicolae (“biruitor de popoare”), patronul Greciei şi al Rusiei, personaj real, de hagiografie creştină, unul din cei mai pupulari sfinţi ai creştinătăţii, reprezentat în imaginarul religios ca un bătrân cu barbă albă, purtând o haină lungă. Datorită miturilor pe care le-a săvârşit atât în timpul vieţii, cât şi după trecerea la cele veşnice, el este numit şi “Făcătorul de minuni” sau Taumaturgul. Legendele povestesc atât de frumos despre marea dragoste a sfântului pentru copii sărmani şi orfani, despre bunătatea lui şi despre toate miracolele pe care le-a înfăptuit. Cel mai important atribut al său este, prin urmare, generozitatea, el fiind cel care le aduce daruri celor mici, pe care îi şi pedepseşte însă, când sunt obraznici şi neascultători cu proverbiala-i nuieluşă. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae este mult mai misterios, nefiind niciodată zărit atunci când umple ghetuţele copiilor cu bunătăţi. Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, mai ales, a celor săraci, al şcolarilor, marinarilor, corăbierilor, pe care îi salvează de la înec, al brutarilor, al fetelor fără zestre, al virginilor, văduvelor, al victemelor sistemului judiciar, dar şi al judecătorilor, cămătarilor, comercianţilor, cerşetorilor, drumeţilor, precum şui al tuturor celor fără apărare sau aflaţi în necaz etc.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre Sfântul Nicolae, vă invit să citiţi următoarele cărţi:

Comentarii