Blogul Dianei

Cărți de citit pentru adolescenți 1. Cei trei muschetari – Alexandre Dumas – Romanul descrie aventurile lui d’Artagnan și ale camarazilor săi între anii 1626 și 1628, și implicarea lor în intrigile din jurul regelui Ludovic al XIII-lea, al puternicului Cardinal Richelieu, al frumoasei regine Ana de Austria, al iubitului englez al acesteia, George Villiers, Duce de Buckingham, precum și în asediul orașului La Rochelle. Acțiunile celor patru prieteni se vor intersecta și cu planurile misterioasei Milady de Winter, și ale secretarului lui Richelieu, Contele de Rochefort.   Lectură plăcută!

Legenda Trandafirului O legendă grecească spune că trandafirul ar fi fost destinat să fie,   încă de la naştere, cea mai frumoasă floare. Zei ţ a florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe moarte, foarte drag ă ei ş i a vrut ca noua floare s ă nu aib ă pereche pe lume. De aceea, i-a convocat pe ceilal ţ i zei ca fiecare s ă -i d ă ruiasc ă   ceva din atributele l or : -   Dyonissos i-a d ă ruit parfumul ame ţ itor ; -          Cele 3 Gra ţ ii i-au dat str ă lucirea, veselia ş i farmecul ; -           Zephyr, v â ntul de prim ă var ă , a dat la o parte norii pentru ca Apollo s ă lumineze ş i s ă -l î nfloreasc ă; -           La urm ă , Ares, zeul r ă zboiului, i-a dat î n dar spinii, pentru ca floarea s ă îşi poat ă ap ă ra frumuse ţ ea .

Legenda Viorelei Legenda spune c ă prin ţ esa Viorica era cea mai t â n ă r ă dintre fiicele î mp ă ratului ş i î mp ă r ă tesei regatului florilor. Datorit ă frumuse ţ ii nemaiv ă zute a prin ţ esei, aceasta a fost ursit ă de cea de-a dou ă sprezecea ursitoare ca î n prim ă vara v â rstei de 12 ani s ă fie r ă pit ă de Z â na Florilor. Cu toate î ncerc ă rile p ă rin ţ ilor ei de a o p ă zi, Viorica este r ă pit ă la v â rsta de 12 ani, prim ă vara, ş i este pref ă cut ă î ntr-o floare albastr ă . Aceast ă floare este a ş ezat ă î ntre celelalte flori din gr ă dina Z â nei Florilor ş i este numit ă v iorica sau v iorea . De atunci, v iorica este o floare care î nflore ş te prim ă vara ş i care se distinge de celelalte prin culoarea albastr ă , sugestie clar ă   a melancoliei, dar ş i a î ncrederii î n viitor. A ş a cum prin ţ esa a tr ă it doar 12 ani, se pare c ă o viorea rezist ă doar 12 s ă pt ă m â ni p â nă când se ofileşte.

LEGENDA FLORII- SOARELUI             Cic ă Ştefan cel Mare avea o fată tare frumoasă, dar mută din născare. Din această pricină domnitorul era amărât peste măsură. Vracii şi doctorii de atunci    n- au lecuit domniţa de muţenie. La urmă, vine o bătrână gârbovită la voievod şi spune: -           Măria Ta, fata domiei tale poate să prindă grai. -           Cum? -           Cheamă- l pe Soare la cetate şi cinsteşte- l cum se cuvine. După ospăţ,  trimite domniţa să- i cerşească o sărutare şi, apoi, o să scape de muţenie, norocoasa copilă.             Ştefan s- a înveselit şi făcu pregătiri, precum a zis bătrâna prezicătoare. Numai că, pe capul domnitorului, era un blestem. Piază- Rea, aflând gândurile stăpâni...

Cine, cât, cum citeşte? Cartea este cea mai importantă în viaţa omului, este o alinare de suflet şi o comoară. Vă recomand următoarele cărţi: Khalil Gibran – Profetul Richard Bach – Povestea pescărușului Jonathan Livingston Lao Zu – Tao Te Ching George Orwell – Ferma animalelor George Orwell – 1984 Paulo Coelho – Alchimistul James Allen – Așa cum gândește omul Win Wenger & Richard Poe - Factorul Einstein Don Miguel Ruiz – Cele 4 legăminte George Clason – Cel mai bogat om din Babilon Gary Chapman – Cele cinci limbaje ale iubirii Daniel Goleman – Emoțiile distructive Og Mandino – Cel mai vestit vânzător din lume Rhonda Byrne – Secretul Eckhart Tolle – Un pământ nou Eckhart Tolle – Puterea prezentului Daniel Goleman – Inteligența emoțională Robert Kiyosaki – Tată bogat, tată sărac Dale Carnegie – Secretele succesului Brian Tracy – Schimbând gândirea, îți schimbi viața Victor Frankl – Omul în căutarea sensului vieții Napoleon Hill – De ...

DANSURILE  POPULARE Dansul nostru popular , face parte din grupul aşa-zis “balcanic” având în genere – ca formă “cercul închis” , jucat de un grup de persoane, sub forma ce o cunoaştem noi sub denumirea de “horă”. Toate jocurile “de doi”, pe care noi, românii, le avem, sunt inspirate şi stau sub influenţa ce s-a produs în viaţa noastră de sat, într-un anumit timp în toate domeniile. De la orientali şi slavi am suferit influenţe numai în ceea ce priveşte forma şi numai într-o măsură oarecare, pe când tema, motivul, rămân cu totul aparte, întrucât firea şi temperamentul nostru ne deosebesc fundamental de ei. Am spus “într-o măsură oarecare”, deoarece s-a prins doar ceea ce ni s-a potrivit, astfel că, în tot folclorul nostru coregrafic, noi nu avem nici un joc individual, aşa cum au orientalii şi slavii. În ceea ce priveşte fondul, tema – în jurul căreia se brodează fie jocul, fie balada, fie cântecul, noi românii, rămânem să ne cântăm şi să ne jucăm “Floricelele”, “Oiţele”...

COSTUMUL  POPULAR MOLDOVENESC Vestigiile culturale existente pe teritoriul României atestă firea statornică şi fermă a străbunilor noştri care au creat cultura populară, au păstrat-o nealterată şi au transmis-o prin tradiţie, din generaţie în generaţie, până la noi. Cultura populară românească este renumită prin originalitatea, frumuseţea şi bogăţia sa. Ea are un caracter unitar, ceea ce nu exclude însă o diversitate de forme şi variante determinate de factorii istorici, economici şi geografici din diferite regiuni ale ţării. Prin valoarea, frumuseţea şi particularităţile sale, cultura populară a adus o contribuţie deosebită tezaurului cultural românesc. Costumul popular, încă de când a fost creat, pare a fi o minune de înflorări cusute pe pânză, într-un joc coloristic făurit de imaginaţia de basm a sătencelor noastre. Consider că este necesar să analizăm piesele portului popular, alcătuind astfel un ghid pentru instructorii formaţiilor artistice folclorice, ştiut fiind faptu...

 Soţii Aldea-Teodorovici Din 1975   ș i până în 1981 , când devine student la  Facultatea de compozi ț ie  ș i pedagogie a Conservatorului "G. Musicescu"  din Chi ș inău, activează în cadrul forma ț iei de muzică u ș oară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan . Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor  ș i solist. Tot în ace ș ti ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el  ș i fratele său Petre Teodorovici , cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulcea ț a  ș i amarul succesului. Ion  î ș i duce steaua  ș i crucea mai departe, în seri albastre, împreună cu Doina Marin , cu care se căsătore ș te în 1981 . Tot atunci, duetul Doina  ș i Ion este lansat la o seară de crea ț ie a poetului Grigore Vieru . Fiind respins la  Radio   ș i  Televiziune , Ion ia ghitara în bra ț e...

Doina Aldea-Teodorovici Doina Aldea-Teodorovici s-a născut în anul 1958 în ora ș ul Chi ș inău. Harul său artistic s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani ș i până în clasa a 8-a, Doina Aldea Teodorovici participă la dublarea filmelor în române ș te la Studioul "Moldova-Film" . Concomitent studiază muzica în particular.  În 1975 a absolvit ș coala Nr.1, româno-franceză, mun. Chi ș inău, Republica Moldova. Timp de mai mul ț i ani a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul "Ion Creangă" din Chi ș inău.  Din 1982, Doina î ș i descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespăr ț ită atât în via ț ă, cât ș i pe scenă, de compozitorul ș i interpretul Ion Aldea Teodorovici. Talentul său multilateral, vocea caldă ș i răscolitoare, frumuse ț ea unică, civismul fierbinte, curajul au impus-o încă de la debut ca pe una din cele mai îndrăgite artiste atît în...

  Interpre ț i ai Independen ț ei R. Moldova La 27 august 1991 , Ion ș i Doina Aldea Teodorovici au cântat pentru Suveranitate ș i Independen ț ă la Marea Adunare Na ț ională , apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia , unde Doina avea să spună: " Vin aici direct din Pia ț a Marii Adunări Na ț ionale din Chi ș inău, să vă aduc salutul libertă ț ii noastre ".  În mai 1992 , împreună cu poe ț ii Grigore Vieru  ș i Adrian Păunescu  au cântat în fa ț a luptătorilor din războiul de pe Nistru,  pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distan ț ă de circa 300 de metri de tancurile ș i lunetele inamicilor.  Ion Aldea-Teodorovici  s-a născut.7 aprilie 1954, Leova, Republica Moldova, a decedat pe 30 octombrie 1992, Coşereni, România , compozitor ș i cântăre ț din R. Moldova. Ion Aldea Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în ora ș ul Leova . Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de pări...