Blogul Dianei

DANSURILE  POPULARE Dansul nostru popular , face parte din grupul aşa-zis “balcanic” având în genere – ca formă “cercul închis” , jucat de un grup de persoane, sub forma ce o cunoaştem noi sub denumirea de “horă”. Toate jocurile “de doi”, pe care noi, românii, le avem, sunt inspirate şi stau sub influenţa ce s-a produs în viaţa noastră de sat, într-un anumit timp în toate domeniile. De la orientali şi slavi am suferit influenţe numai în ceea ce priveşte forma şi numai într-o măsură oarecare, pe când tema, motivul, rămân cu totul aparte, întrucât firea şi temperamentul nostru ne deosebesc fundamental de ei. Am spus “într-o măsură oarecare”, deoarece s-a prins doar ceea ce ni s-a potrivit, astfel că, în tot folclorul nostru coregrafic, noi nu avem nici un joc individual, aşa cum au orientalii şi slavii. În ceea ce priveşte fondul, tema – în jurul căreia se brodează fie jocul, fie balada, fie cântecul, noi românii, rămânem să ne cântăm şi să ne jucăm “Floricelele”, “Oiţele”...

COSTUMUL  POPULAR MOLDOVENESC Vestigiile culturale existente pe teritoriul României atestă firea statornică şi fermă a străbunilor noştri care au creat cultura populară, au păstrat-o nealterată şi au transmis-o prin tradiţie, din generaţie în generaţie, până la noi. Cultura populară românească este renumită prin originalitatea, frumuseţea şi bogăţia sa. Ea are un caracter unitar, ceea ce nu exclude însă o diversitate de forme şi variante determinate de factorii istorici, economici şi geografici din diferite regiuni ale ţării. Prin valoarea, frumuseţea şi particularităţile sale, cultura populară a adus o contribuţie deosebită tezaurului cultural românesc. Costumul popular, încă de când a fost creat, pare a fi o minune de înflorări cusute pe pânză, într-un joc coloristic făurit de imaginaţia de basm a sătencelor noastre. Consider că este necesar să analizăm piesele portului popular, alcătuind astfel un ghid pentru instructorii formaţiilor artistice folclorice, ştiut fiind faptu...

 Soţii Aldea-Teodorovici Din 1975   ș i până în 1981 , când devine student la  Facultatea de compozi ț ie  ș i pedagogie a Conservatorului "G. Musicescu"  din Chi ș inău, activează în cadrul forma ț iei de muzică u ș oară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan . Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor  ș i solist. Tot în ace ș ti ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el  ș i fratele său Petre Teodorovici , cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulcea ț a  ș i amarul succesului. Ion  î ș i duce steaua  ș i crucea mai departe, în seri albastre, împreună cu Doina Marin , cu care se căsătore ș te în 1981 . Tot atunci, duetul Doina  ș i Ion este lansat la o seară de crea ț ie a poetului Grigore Vieru . Fiind respins la  Radio   ș i  Televiziune , Ion ia ghitara în bra ț e...

Doina Aldea-Teodorovici Doina Aldea-Teodorovici s-a născut în anul 1958 în ora ș ul Chi ș inău. Harul său artistic s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani ș i până în clasa a 8-a, Doina Aldea Teodorovici participă la dublarea filmelor în române ș te la Studioul "Moldova-Film" . Concomitent studiază muzica în particular.  În 1975 a absolvit ș coala Nr.1, româno-franceză, mun. Chi ș inău, Republica Moldova. Timp de mai mul ț i ani a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul "Ion Creangă" din Chi ș inău.  Din 1982, Doina î ș i descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespăr ț ită atât în via ț ă, cât ș i pe scenă, de compozitorul ș i interpretul Ion Aldea Teodorovici. Talentul său multilateral, vocea caldă ș i răscolitoare, frumuse ț ea unică, civismul fierbinte, curajul au impus-o încă de la debut ca pe una din cele mai îndrăgite artiste atît în...

  Interpre ț i ai Independen ț ei R. Moldova La 27 august 1991 , Ion ș i Doina Aldea Teodorovici au cântat pentru Suveranitate ș i Independen ț ă la Marea Adunare Na ț ională , apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia , unde Doina avea să spună: " Vin aici direct din Pia ț a Marii Adunări Na ț ionale din Chi ș inău, să vă aduc salutul libertă ț ii noastre ".  În mai 1992 , împreună cu poe ț ii Grigore Vieru  ș i Adrian Păunescu  au cântat în fa ț a luptătorilor din războiul de pe Nistru,  pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distan ț ă de circa 300 de metri de tancurile ș i lunetele inamicilor.  Ion Aldea-Teodorovici  s-a născut.7 aprilie 1954, Leova, Republica Moldova, a decedat pe 30 octombrie 1992, Coşereni, România , compozitor ș i cântăre ț din R. Moldova. Ion Aldea Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în ora ș ul Leova . Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de pări...

DOINA ŞI ION ALDEA-TEODOROVICI DOUĂ INIMI GEMENE             Două inimi care au bătut în acelaşi ritm şi-au ars în acelaşi foc sacru pentru tot ce este frumos şi pentru acelaşi ideal naţional. Ideal pentru care, de-a lungul istoriei, au plătit cu propria lor viaţă marile personalităţi ale literaturii, muzicii, ştiinţei noastre.             Îndrăznim să credem că scânteia luptei pentru dărâmarea unui regim oprimant a izbucnit. Îndrăznim să credem că in această luptă Ion şi Doina au fost ca o întreaga oaste.             Ea – Doina - dotată cu un har artistic deosebit şi cu o inteligenţă şi frumuseţe fizică sclipitoare, El – Ion - dotat cu geniu componistic şi cu o voce care îţi cutremură întreaga fiinţă. Îndrăznim să credem că în tot spaţiul românesc nu...

ANSAMBLUL NA Ț IONAL ACADEMIC DE DANSURI POPULARE ,,JOC” Ansamblul Na ț ional Academic de dansuri populare ,,Joc” – colectiv emerit din Republica Moldova, Laureat al concursurilor republicane, unionale ș i interna ț ionale. S-a afirmat ca o veritabilă institu ț ie de preluare ș i fructificare a frumoaselor ș i valoroaselor tradi ț ii, datini, ritualuri ș i obiceiuri ale românilor din Republica Moldova.  În fruntea Ansamblului ,,Joc” se află talentatul coregraf- ș ef ș i director artistic Vladimir Curbet, artist al poporului din Republica Moldova ș i din fosta uniune, Laureat al Premiului de Stat, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova. Vladimir Curbet Cîteva bijuterii muzical-coregrafice care au adus ansamblului faima recunoscută în întreaga lume: ,,Hora mare”, ,,Bătuta”, ,,Hora fetelor”, ,,Brîul”, ,,Sîrba”, ,,Călu ș arii”, ,,Nunta moldovenească”, ,,Drăgaica”, ș .a.

ORCHESTRA NA Ț IONALĂ DE MUZICĂ POPULARĂ ,,LĂUTARII” Orchestra  Na ț ională de muzică populară ,,Lăutarii” a fost fondată în anul 1970 de bine cunoscutul interpret Nicolae Sulac. Mai tîrziu conducerea orchestrei ,,Lăutarii” a fost preluată de violonistul Nicolae Botgros. Orchestra ,,Lăutarii” este formată din muzicieni, care cîntă la nai, fluier, vioară, violoncel, bas, tobe ș i alte instrumente populare. Ace ș ti mari muzicieni înso ț i ț i ș i de cîntăre ț i de muzică populară au dus faima neamului nostru în întreaga lume. Cel mai mult au activat în România. Nicolae Botgros -  Orchestra de muzică populară ,,Lăutarii”, dirijată de Nicolae Botgros, prin decret preziden ț ial i s-a conferit titlu onorific ,,Orchestră Na ț ională”. Vă dorin lectură plăcută, vă aşteptăm cu ideii noi!

LECŢIE-CĂLĂTORIE "CULTURA REPUBLICII MOLDOVA ÎN 22 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ ANSAMBLUL DE CÎNTECE Ș I DANSURI POPULARE ,,FLUIERA Ș ” Ansamblul de cîntece ș i dansuri populare,,Fluiera ș ” a fost înfiin ț at în anul 1945. Primul dirijor al orchestrei a fost Constantin Ț îr ț ău. Apoi conducerea colectivului a fost preluată de Serghei Lunchevici – violonist ș i dirijor din Republica Moldova.  În repertoriu ansamblului se numără muzică populară ș i muzică academică. În cadrul ansamblului sînt ș i dansatori. Ansamblul de cîntece ș i dansuri populare,,Fluiera ș ” a călătorit prin toată lumea: Germania, Austria, Fran ț a, Italia, România, Polinia, Canada, India, Mexic, Brazilia ș i altele.  În orchestra ,,Fluiera ș ” ș i-au început cariera soli ș tii Tamara Ciobanu, Nicolae Sulac, Zinaida Julea, Ioana Căpraru, Anatol Latî ș ev, Olga Ciolacu, Ana Barbu ș i mul ț i al ț ii.  Vă dorim lectură plăcută, vă aşteptăm cu noi idei...