DOINA
ŞI ION ALDEA-TEODOROVICI
DOUĂ
INIMI GEMENE
Două inimi care au bătut
în acelaşi ritm şi-au ars în acelaşi foc sacru pentru tot ce este frumos şi
pentru acelaşi ideal naţional. Ideal pentru care, de-a lungul istoriei, au
plătit cu propria lor viaţă marile personalităţi ale literaturii, muzicii,
ştiinţei noastre.
Îndrăznim să credem că
scânteia luptei pentru dărâmarea unui regim oprimant a izbucnit. Îndrăznim să
credem că in această luptă Ion şi Doina au fost ca o întreaga oaste.
Ea – Doina - dotată cu
un har artistic deosebit şi cu o inteligenţă şi frumuseţe fizică sclipitoare, El – Ion - dotat cu geniu componistic
şi cu o voce care îţi cutremură întreaga fiinţă. Îndrăznim să credem că în tot
spaţiul românesc nu există nişte cântece patriotice mai tulburătoare, cum sunt
cele semnate de Ion Aldea-Teodorovici. Soții Ion și Doina Aldea
Teodorovici sunt primii care în anii 90' au cântat despre limba română, Eminescu.
Doina şi Ion ne-au
curăţat auzul de dopurile de ceară ale falsului şi mincinosului cântec
patriotic de până la apariţia lor in lumea muzicii noastre. Pierzându-i pe Ion
şi Doina, este ca şi cum am pierdut încă o bucată din cel mai bun şi cel mai
fertil pământ al nostru. Aşa cum Mateevici de la Căinari a dăruit neamului cel
mai frumos poem dedicat Limbii Române, tot astfel Ion de la Leova şi Doina din
Chişinău ne-au dăruit cele mai înlăcrimate, cele mai înflăcărate şi viguroase
cântece dedicate pământului care i-a născut. Nimeni nu poate nega acest adevăr.
Poporul, care nu are o specială pregătire muzicală, pricepuse de la bun început
acest lucru şi-i îndrăgise până la lacrimi.
Se ştie că neamul nostru
este înclinat să uite multe lucruri din istoria lui, şi bune, şi rele. El nu
uită însă tot ce s-a creat măreţ în limba şi muzica sa. Iată de ce prinosul
muzical al celor doi mari artişti va trăi veşnic.
Comentarii