PASIUNE ŞI ADMIRAŢIE PENTRU GRIGORE VIERU „A rămas cerul fierbinte şi gol...” N. Labiş Începutul fiecărui an ne aminteşte de cineva drag sufletului nostru, de-o enormă a neamului românesc, de trecerea în lumea eternităţii a celui care a fost, cum spune Eugen Simion , „un spirit mesianic... poet al lacrimilor, al lumii...” - Grigore Vieru . Lumina poeziei sale însă rămâne una veşnic neadumbrită şi constituie un refugiu lăuntric al tuturor oamenilor de bună-credinţă care l-au cunoscut, îl citesc şi-l studiază. Grigore Vieru a fost şi este poetul, ca nimeni altul, cîntat şi apreciat de toate vârstele. Neamul nostru are sufletul plin de poezie şi încă mai tînjeşte după ea, deoarece nu în zadar se spune în frumoasa romanţă: „nu e om să nu fi scris o poezie”. Citindu-i versurile, revenim, în anii copilăriei, ne reîntoarcem la casa părintască, reauzim vorba mamei, ne cultivăm şi ne creştem dorul de patrie, neam şi Ţară. Cu poezia lui Grigore...